| |
Poezii de dan_dan5334
237.
*
Din umbra noptilor tacute
A rasarit o amintire
E vraja viselor piedute
Caci nu te am iubire
Poezii de Mamica
238.
*
Apus de iubire
Cuvinte desarte, soapte pierdute in noapte,
Amintiri de demult, ganduri ce au trecut,
Suspine-nghetate-ntr-un vis nocturn,
Amoruri pierdute, chemari desperate...
Te vreau langa mine asa cum ai fost
Ne va fi mai bine si clipa fierbinte
Reinvie cu fiecare APUS.
O stea s-a desprins si Soarele plange
Al sau copil inmarmurit pe Pamant,
El sufera, il roade o trista plecare
si geme de patimi a sa stralucire
S-a dus, nu mai e, s-a pierdut in zare
si-n dulcele rasarit...
Mormantul ce poarta la crestet o floare
O scripca de lemn uitata de ploaie si vant
si geme de patimi a sa stralucire
S-a dus, nu mai e, s-a pierdut in trecut.
Dar uite, ea vine, se-ndreapta spre mine
Purtand in a ei poale un trandafir
Acelasi pe care de cand eu m-am dus
Mi-l resadeste in suflet la fiecare APUS.
Nu plange iubito, nu merita clipa
si chipul meu firav
intruchipat in lacrima despartirii
Aici am ramas, cu tine mereu
Pastrand amintirea aceluiasi dulce glas.
Altceva
Si daca poti sa pastrezi o ”amintire”
Ascunsa delicat in portofelul tau
Poti sa fii mandra, pentru ca poti sa strigi: IUBIRE
Si sa nu uiti, nimic nu este mult prea greu.
Poezii de Mamica
239.
*
Un vis
Acolo sus, nu e decat un Soare
si undeva departe, Luna
Jos, un Pamant, splendoare
Langa mine, o Umbra, fericirea.
Un vis tarziu infiripat dintr-o sclipire
Un gand razlet rapus de-o amintire
Un trandafir, un suflet uitat printre nemuritori
O inima scaldata-n lacrimi
De-atatea ori, de-atatea ori.
Un nor, un freamat, o soapta de iubire
Pierduta-ntr-o poveste de amor
Un el si-o ea mergand pe strada
Prin paradisul lumii trecator.
Poezii de ovidiu angheluta
240.
*
Suferinta
Suferinta te defineste pe tine
Cel ce mi-ai fost alaturi in toate
Doar ochii mei nu te-au vazut
Nu te-au inchipuit asa cum ti-ai dorit
Desi se poate spune ca am fost primul
Care ti-am dat de inteles ca te-am iubit.
Regret acum ca te-am lasat sa pleci
si-n vesnicul eternei dimineti
Cu tine ma trezesc in gand
Zaresc imaginea acelui inger sidefiu
Pe care nu-l voi revedea nicicand
Desi n-am incercat sa inteleg cine si de ce sunt
Nemuritor pe-acest Pamant.
Nu am ravnit decat o floare
Un trandafir pe veci la vechiul capatai
incununat de lacrimi si uitare
Pastrand incandescenta clipei
Cand n-ai mai fi citit in ochii mei durerea
De-ati fi promis ca dragostea nu moare
Dragul meu, tu ai ales jignirea
N-ai vrut sa ma asculti si n-a fost bine
Dar orice-ai face-acum ar fi doar de prisos
Nu-i esti indiferent dar nici placut
Nu te uraste, nu i-ai dat motive
Nu te cunoaste, nu stie cine esti
Dar ai jignit-o cand n-ai mai avut nimic de spus
si cel mai grav este ca nici macar tu
Nu poti sa-ncerci sa reusesti sa intelegi
Ce-ai vrut!?!?
| |
