| |
Poezie trimisă de George
❄️
Pomul Craciunului - George Cosbuc
Tu n-ai vazut padurea, copile drag al meu,
Padurea iarna doarme, c'asa vrea Dumnezeu.
Si numai cite-un viscol o bate uneori,
Ea plinge atunci cu hohot, cuprinsa de fiori.
Si tace-apoi si-adoarme, cind viscolele pier,
In noaptea asta insa, vin ingerii din cer.
Si zboara'ncet de-alungul padurilor de brad,
Si cinta'ncet; si mere si flori din sin le cad.
Iar florile s'anina de ramuri pina jos
Si-i cintec si lumina si-asa e de frumos!
Iar brazii se desteapta, se mira asta ce-i,
Se bucura si cinta ca ingerii si ei.
Tu n-ai vazut padurea, copile drag al meu,
Dar uite ce-ti trimite dintr'insa Dumnezeu.
Un inger rupse-o creanga din brazii cu faclii,
Asa cum au gasit-o, cu flori si jucarii.
Departe intr-un staul e'n fasa-acum Isus,
Si ingerii, o, cite si cite i-au adus.
Dar el e bun si'mparte la toti citi il iubesc,
Tu vino, si te'nchina, zi: "Doamne-ti multumesc".
Poezie trimisă de Zapada
❄️
Totu-i alb în jur cât vezi
Noi podoabe pomii-ncarcă
Şi vibrează sub zăpezi
Satele-adormite parcă.
Doamna Iarna-n goană trece
În caleşti de vijelii
Se turtesc de gemul rece
Nasuri cârne şi hazlii.
Prin odăi miroase-a pâine,
A fum cald şi amărui
Zgreapţănă la uşă-un câine
Să-şi primească partea lui
Tata iese să mai pună
Apă şi nutreţ la vacă;
Vine nins c-un fel de brumă
Şi-n mustăţi cu promoroacă.
Iar bunicul desfăşoară
Basme pline de urgie,
Basme care te-nfioară
Despre vremuri de-odinioară,
Vremi ce-n veci n-au să mai fie.
Poezie trimisă de Iarna
❄️
În noapte luna de pe cer
Ne priveşte cu răceală,
E frig, zăpadă şi mult ger
Dar sunt cuprins de o căldură,
Cum să spun? Aproape ireală.
Dar fiindcă sângele în vene
A prins un puls, accelerat,
îmi bag capul între perne
Şi mă las de somn furat.
Viselor veniţi la mine
Să mă-nconjuraţi când dorm,
Chipul ce mi-e drag cu mine
Vreau să-mi fie tovarăş de somn.
| |
